ILINCA VANDICI nu a stat prea mult pe gânduri şi a recunoscut: „Beau apă de la robinet, e cea mai bună“

”Multă vreme am crezut că la Oradea este cea mai bună apă de băut. Acum însă, pot spune cu mâna pe inimă că cea mai bună apă din ţară este la Bucureşti”, a scris frumoasa prezentatoare de televiziune. Ea a postat şi două fotografii în care apare cu un pahar de apă în mână, la bucătărie.  

Din ce în ce mai mulţi fac această alegere. Şi asta pentru că apa în Bucureşti este de calitate, după cum spun specialiştii. ”Societatea care furnizează acest serviciu răspunde pentru calitatea apei furnizate prin reţeaua publică, adică până la contorul de bransament: al blocului sau al casei. Calitatea apei este controlată automat, continuu şi permanent pe fluxul de producţie, urmărindu-se parametri fizici, chimici, biologici şi microbiologici, în 43 de de puncte. Dacă apare o problemă, uzina se blochează, NU IESE APA CARE NU E BUNĂ DE BĂUT DIN uzinele de apă.

În reţeaua de distribuţie se fac analize în 56 de locuri, stabilite de către Direcţia de Sănătate Publică şi de reglementatorul tehnic.  Există un laborator separat pentru aceste analizate.

Anual se analizează între 17 şi 55 parametri pentru peste 5000 de probe. În plus, se verifică apa la punerile în funcţiune a unor tronsoane noi, sau înlocuiri în reţeaua de distribuţie a apei potabile şi la sesizările clienţilor.
Revenind la problema imobilelor, după branşament, instalaţiile sunt proprietatea privată a bucureştentilor, pe care aceştia o întreţin după cum consideră. Vechimea instalaţiilor interioare şi materialele din care sunt realizate influenţează calitatea apei potabile.

Pentru a sprijini consumatorii, Apa Nova Bucureşti va lansa un program pilot prin care va finanţa o bună parte din costurile necesare schimbării instalaţiilor interioare ale imobilelor. Ulterior, proiectul ar putea fi preluat de autorităţi şi extins (ideal cu fonduri europene), după modelul reabilităţii termice a blocurilor. Este important de notat faptul că multe imobile din Bucureşti sunt mai vechi de 30-50 de ani, instalaţiile sunt cele de la construcţie şi au durata de viaţă depăşită, ceea ce reprezintă o problemă de sistem. Mai mult, în perioada comunistă s-au folosit ţevi din materiale care nu corespund cerinţelor pentru o apă potabilă de calitate.

Deşi tratamentul cu ozon şi clor elimină cele mai importante riscuri, adică bacteriile care pot cauza boli, vechimea instalaţiilor, materialele din care sunt făcute, întreţinerea şi utilizarea de multe ori incorectă, afectează calitatea apei şi a serviciilor în general. Statul a dat legi şi hotărâri de guvern prin care stabileşte parametrii pentru apa potabilă şi programul de verificare.

În Bucureşti sunt îndeplinite toate obligaţiile prevăzute în Contractul de Concesiune şi în Caietul de Sarcini şi se respectă prevederile reglementărilor aplicabile.”

Ana Lipate